Tratarea Guturaiului

Guturaiul (catar, troahnă) este o inflamaţie acută a mucoasei nazale. Cauzele pot fi: răceala, fumul, praful. El poate constitui debutul unei laringite, gripe, bronşite acute etc. Se manifestă prin strănuturi repetate, secreţie nazală apoasă, nas înfundat, dureri de cap şi de ochi. Se recomandă repaus la pat, regim alimentar bogat în lichide şi vitamine. Frigul, umezeala, aerul poluat, fumul de ţigară trebuiesc evitate.
Din ceapă se poate prepara un sirop foarte eficient în tratarea răcelilor de tot felul. Se taie cepele în rondele, se aşează pe o farfurie, se presară cu zahăr şi se lasă la macerat 24 de ore. Se iau 2-5 linguri de sirop pe zi.
Rădăcina de ciuboţica-cucului se prepară sub formă de decoct: o linguriţă de rădăcină pisată se fierbe într-o cană de apă, adăugîndu-se la sfarşit un varf de cuţit de bicarbonat de sodiu (cand este la 40 de grade Celsius). Se beau 2-3 căni pe zi. Dacă nu este rădăcină, se poate face infuzie din flori de ciuboţica-cucului (o lingură la cană).
Se recomandă în această perioadă consumul de alimente care conţin vitamina C: pătrunjel, mărar, varză, cartofi, lămai, portocale, grepfruit, mere, cătina albă, măceşe, coacăze negre etc.
Se beau ceaiuri de nalbă, tei, muşeţel, soc, cu multă miere şi lămaie.
Rizomii de pir, sub formă de decoct (o lingură de rizomi mărunţiţi la 250 ml de apă). Se beau 3-4 căni pe zi (este sudorific).
Afinele (sub toate formele), ceaiul din flori de lumanărică, ceaiul din amestec de măghiran, coada-şoricelului şi cimbru sunt alte remedii în perioada rece. Întrebuinţarea regulată a ceaiului de măghiran ne întăreşte în faţa epidemiilor de gripă şi a răcelilor.
Infuzia de pătlagină, pulberea sau infuzia din rădăcină de sclipeţi sunt, de asemenea, foarte bune. Se pot aspira, totodată, pe nas: suc de lămaie, apă călduţă cu cîteva picături de alcool puse în ea. Într-un vas cu apă clocotită se toarnă 2-3 linguriţe de flori de soc şi se fac inhalaţii (2 inhalaţii pe zi, din care una seara, înainte de culcare). La picioare se fac băi fierbinţi cu făină de muştar sau cu apă în care se pune un pumn de sare.
Se mai pot face inhalaţii cu infuzie de frunze de pir (20 g la 1 litru de apă) sau de măghiran (o linguriţă la o cană de apă) şi se poate priza praf din frunze uscate de busuioc.
Eficiente sunt şi tincturile: de ţintaură, de propolis, de cimbru, de urzici (20 de picături, de 3 ori pe zi). Pentru prepararea tincturii de urzici se folosesc rădăcinile recoltate toamna sau primăvara.
O reţetă veche pentru guturai (lapte de găină) se prepară din 2 gălbenuşuri de ou bătute şi amestecate cu miere şi cu cîteva picături de apă de flori (de portocal, de trandafiri, de violete), peste care se toarnă un pahar de lapte cald. Totul se amestecă foarte repede. Această băutură are rol şi de hrană, şi de medicament (guturai, slăbiciune).
Pe timp de iarnă, organismul trebuie fortificat. În acest scop, se poate face vin de ceapă. Într-o sticlă de 1 litru se pun 150 g ceapă făramiţată, 100 g de miere şi se completează cu vin natural. Se lasă la macerat 10 zile. Se beau cate 3 linguri pe zi, înainte de mese.
Sau se amestecă sucul de la 3 cepe cu sucul de la o lămaie şi de la un pătrunjel. Se bea dimineaţa, pe stomacul gol.